26 decembrie 2006

Episodul 6 - Vodafone (Collection Officer)

Acest post mi-a fost propus de catre firma Lugera & Makler, firma de recrutare si plasare a fortei de munca. Din cate am aflat, postul are trei mari indatoriri, sau sarcini:


1. contactarea clientilor rau-platnici, sau mai bine zis datori, pentru a-i instiinta si a le reaminti ca trebuie sa-si plateasca facturile restante;
2. incercarea de a-i determina pe clientii ce vor sa-si rezilieze contractul cu firma de telecomunicatii Vodafone de a nu face acest lucru, de a nu parasi reteaua Vodafone;
3. oferirea de diverse informatii privitoare la contractul cu firma Vodafone si informatii despre facturi.

In linii mari astea am inteles ca ar fi principalele indatoriri ale postului de Collection Officer. Din cate am aflat, toate aceste sarcini trebuie realizate intr-o maniera diplomatica, calma, fara amenintari sau violente verbale, insa, prin natura job-ului pot face urmatoarea remarca: inevitabil te vei intalni cu diversi clienti furiosi, nervosi, care vor adresa injurii, care vor ridica tonul, care vor folosi violenta verbala si deci, inevitabil te vei incarca cu “energie negativa”. Stiti ca este o sarcina dificila…aceea de a cere bani, adica aceea de a-i comunica clientului ca va este dator si ca trebuie sa va plateasca serviciile si ca trebuie sa scoata bani din buzunar pentru a achita factura. Una peste alta, eu o vad ca pe o meserie dificila, solicitanta din punct de vedere nervos, si care ar trebui recompensata pe masura. Nu pot sa va ofer informatii cu privire la pachetul salarial, deoarece nu am ajuns in acel stadiu in care se face negocierea salariului. Cam atat va pot spune despre postul de Collection Officer din cadrul companiei Vodafone.


- Ionut J.

Din cate stiu, si Zapp are posturi asemanatoare, banuiesc ca si celelalte companii de telecomunicatii.

24 decembrie 2006

Lugera & Makler

In acest episod voi vorbi un pic despre firma de recrutare si plasare de forta de munca Lugera & Makler. In primul rand as putea spune ca are doua sedii aici in Bucuresti, unul pe Bd. Stirbei Voda nr. 26-28 (inspre capatul bulevardului Stirbei Voda dinspre Piata Constitutiei, e aproape de intersectia cu Bd. Ion Campineanu), iar celalalt este pe Bd. Iuliu Maniu nr. 59, Bl. 10A.
Am debutat la aceasta firma mergand personal la sediul lor din Stirbei Voda, pentru a-mi lasa CV-ul, ca sa fiu introdus in baza lor de date. La vreo 2 saptamani, primesc un telefon din partea unei domnisoare recrutor din cadrul acestei firme, pentru a ma prezenta la un interviu. Bineinteles ca am dat curs acestei invitatii si m-am prezentat la sediul lor. Acolo, inainte de interviul efectiv pentru acel post (Collection Officer pentru compania Vodafone, post despre care voi vorbi un pic intr-un alt episod), am fost suspus unei “asa-zise” examinari, testari…sau cum vreti voi sa o numiti. Acea examinare consta in 3 probe.

Prima proba, cea de calculator, era menita pentru a determina priceperea si cunostintele personale in utilizarea aplicatiilor Microsoft Office si a sistemului de operare Microsoft Windows. Testul efectiv consta in rescrierea in Word a unui text dat, cu o anumita formatare (font, marime, asezare in pagina, si asa mai departe); apoi utilizarea Excel-ului pentru a realiza suma unor numere de pe o coloana, crearea de noi coloane, iar in ultimul rand folosirea Web-Browserului Internet Explorer pentru a verifica lista on-line de posturi disponibile de pe site-ul Lugera & Makler. Aceasta prima proba mi s-a parut extrem de banala.

Urmatoarea proba din cadrul celor 3 era un fel de test de logica-matematica, cum il numesc ei, insa mie mi s-a parut mai apropiat de unul economic, pentru ca era cu tabele, grafice despre vanzari si profit, un fel de statistica sociala (natalitate/mortalitate/dimensiunea populatiei), pret si costuri de fabricatie de carti si asa mai departe, un pic diferite de cele invatate de noi inginerii in facultate. Ma rog, acel test trebuia rezolvat in 45 de minute din cate imi amintesc si consta in vreo 24 de intrebari de acest gen.

Pe a treia proba nici nu stiu cum ar fi trebuit sa o clasific. Era un fel de proba care vroia sa testeze capacitatea ta de a rezuma un text intr-o idee, sau mai bine zis, de a trage o concluzie. Pot spune ca n-am mai vazut asa ceva. Mi s-a parut cea mai aiurea proba, sau mai bine zis, cea mai “intortocheat formulatata”. Nici acum nu am prea intreles ce vroiau de la mine, parerea mea in anumite probleme cum ar fi “fumatul in incinta unei firme” sau parerea mea despre legea din diverse state americane (daca veti trece prin acest gen de test, veti intelege mai mult despre ceea ce vorbesc eu aici). Intrebarile erau dupa parerea mea confuz formulate….dar ma rog….poate nu sunt eu suficient de destept la asemenea teste.

Bun, la finalul acestor 3 probe, am ajuns in fata domnisoarei intervievator. Dupa cum probabil stiti, in cadrul unui interviu sunteti supus unor intrebari (eu unul am ajuns sa le cataloghez drept banalitati si generalitati) care au menirea de a realiza profilul vostru psihologic, sau portretul psihologic, nu stiu care este denumirea academico-stiintifica :P. Din raspunsurile pe care le dati voi, ei incearca sa vada daca sunteti persoana pe care o cauta pentru acel post, daca sunteti “intreg la minte”, daca sunteti apt pentru postul respectiv. Intrebarile sunt cele de genul “ce vrei tu de la viata?”, “ce asteptari ai din partea postului?”, “unde te vezi peste 5-10 ani?”, “de ce vrei sa lucrezi pe respectivul post?”.

Eu unul am inceput sa nu mai cred in astfel de intrebari (desi la o prima vedere par de bun simt si rezonabile), mai ales, ca poti debita tot felul de “aiureli”, am ajuns sa inventez tot felul de raspunsuri “complexe”, pompos formulate, pentru ca sinceritatea nu conduce mereu la rezultate bune. Dupa vreo 3 luni, timp in care am participat la tot felul de interviuri, am ajuns la concluzia ca e mai bine sa fii ipocrit in fata recrutorului, ca e mai bine sa-i spui ceea ce vrea el sa auda, decat sa fii sincer si sa-i spui cine esti cu adevarat, care este optica ta asupra vietii si a oamenilor, care sunt visurile si aspiratiile tale, asteptarile din partea postului si a angajatorului. Eu sunt un tip materialist, realist, ambitios, perseverent, direct, insa…se pare ca in ziua de astazi nu asa ceva se cauta. Ma rog…aici nu este locul pentru a ma descrie pe mine… Cam astea ar fi de spus despre firma Lugera & Makler. Sfatul meu este acela de a va inscrie in baza lor de date, in cazul in care sunteti in cautarea unei slujbe. Sunt o firma serioasa, sunt un “nume” pe piata autohtona (si nu numai) in domeniul recrutarii si plasarii fortei de munca.

21 decembrie 2006

Ce sa intrebati la un interviu

E plin pe net si cei cu cont pe BestJobs, eJobs si alte asemenea tot primiti si mailuri cu "10 sfaturi despre cum sa procedati la un interviu" si din astea. E randul meu. Nu vreau sa discut aceleasi lucruri ca in acele mailuri, desi ce e scris in ele este in general adevarat. Adica la un interviu este bine sa va duceti punctual, imbracat frumos, sa salutati frumos lumea, si in general sa respectati oamenii si locul in care va aflati.

Eu vreau sa zic din altele. Plec de la ideea ca in principal compania angajatoare obtine profit dintr-un nou angajat, si ofera, in schimbul muncii si experientei acestuia, un salariu. Prin urmare ambele parti au de profitat, compania intr-o masura mai mare, si deci cand va duceti la un interviu trebuie sa intrebati si ce beneficii aveti voi la respectivul post, nu sa fiti disperati sa-l obtineti. Prin urmare, cu liniuta:

- vorbiti clar si fara graba, si uitati-va in ochii persoanei cu care dialogati. Acest lucru este foarte important, arata maturitate, arata ca nu va este teama de cuvinte, arata ca puteti oricand sa dialogati si cu un client sau sef sau cu echipa, daca va angajati. De obicei aici multi gresesc, si atunci cand raspund la o intrebare a celui care tine interviul, se uita pe pereti, in jos, in palma, etc. Mai ales la ingineri, mai neobisnuiti cu comunicarea, e problema asta. Lasati-i celui care va angajeaza impresia ca sunteti siguri pe voi si pe ce ziceti, ca sunteti sinceri si ca puteti vorbi, nu trebuie sa traga cuvintele din voi.
- in aceeasi idee, tineti mainile pe masa, daca sunteti la o masa sau birou. Daca sunt doua scaune fata in fata, mainile pe burta, nu in buzunar, nu cazute pe langa corp, nu sub birou.
- e frumos ca inainte de interviu sa va interesati un pic despre compania la care mergeti; apoi daca bagati asa ca din intamplare o vorba, prin care sa se arate ca stiti ceva despre ei, cu ce se ocupa, o reusita ceva, e de bine;
- fiti pregatit pt intrebari de genul "de ce nu te-ai angajat pana acum?", "de ce ai plecat de la vechiul post", "de ce ai ales facultatea aceasta?", si clasicele "ce defecte credeti ca aveti?", dar raspunsurile nu trebuie sa para gandite dinainte si sa le recitati ca pe o poezie

In general cel care tine interviul va spune cate ceva despre companie, post, descriere, cerinte, etc. Dupa ce lamuriti acestea, nu trebuie sa va fie teama sa puneti si voi intrebari. Multe intrebari:

- unde este sediul in care va veti desfasura activitatea?
- care este programul zilnic? se da pauza de masa?
- exista un pontaj sau ceva asemanator?
- referitor la salariu, in ce zile se plateste, in cate transe? se dau bonuri de masa?
- se deconteaza benzina sau abonamente RATB sau Metrorex?
- se dau prime de diverse zile festive?
- se da liber de ziua nationala, craciun, anul nou, alte sarbatori? daca da, cat?
- dupa cat timp se dau mariri de salariu? depinde de activitatea voastra, de bugetul sefului, de performanta firmei?
- se da telefon mobil, laptop, masina? macar pixuri si un caiet?
- daca e munca de birou, intrebati daca veti avea un ecran LCD sau unul cu tub. 8 ore pe zi la un ecran CRT, strica ochii;
- orele suplimentare se platesc? cum?
- postul presupune deplasari dese in provincie? cum se platesc acele zile?
- ce asigurare medicala vi se ofera? pentru angajare ce teste trebuie sa mai faceti, ce acte mai sunt necesare?
- se fumeaza in cladire? exista loc de fumat? exista o sala de mese? apa de baut, cafea, etc?
- puteti sa va dati demisia oricand? daca ati facut intre timp niste cursuri, va trebui sa dati contravaloarea lor in cazul in care plecati din firma?
- ce posibilitati de avansare exista? care e organizarea firmei, unde se plaseaza in organigrama postul dumneavoastra? care e media de varsta in firma?
- cine va fi seful vostru? ce titlu are postul sau?
- care este tinuta necesara la locul de munca?

Un alt lucru de discutat este salariul. Daca sunteti intrebat ce salariu doriti, spuneti unul mai mare decat cel dorit, ca sa aveti de unde scadea la o negociere ulterioara. Cel mai bine ar fi sa nu raspundeti si sa intrebati voi cam ce salariu se ofera pt postul acesta. Daca se va zice ca e confidential si se negociaza cu fiecare in parte, insistati. Asa cum am zis mereu, la un interviu voi va duceti sa prezentati cum puteti ajuta acea companie, cum puteti munci pt ea, iar firma trebuie sa va explice ce va ofera in schimb. Sa nu vi se zica nimic despre salariu la primul interviu este aiurea rau, si nu mi se pare etic. Daca firma e la mama naibii pe la periferie sau mai rau, cereti mai multi bani, motivati acest lucru prin faptul ca veti mai sta minim o ora la dus si la intors pe drum.

Daca vi se propune o perioada de proba, cu un salariu mai mic, incercati sa obtineti si in perioada de proba acelasi salariu ca si in mod normal. Doar pt ca e luna de proba, nu inseamna ca nu munciti la fel de mult. Macar incercati. Spuneti ca acceptati salariul asta pt perioada de proba, dar salariul de dupa vreti sa-l negociati din nou atunci, dupa ce ati vazut firma si cat e de munca. Sa acceptati un salariu fara sa stiti macar cum e locul de munca si volumul de munca, as spune ca este o greseala. E o negociere, firma va ofera un salariu, dar obtine profit din munca voastra, deci insistati pentru beneficiile voastre, nu-i lasati sa aiba o atitudine de parca ei v-ar face un serviciu prin faptul ca va angajeaza.

18 decembrie 2006

M-am angajat

Asa cum dadeam de inteles si pe blogul meu, de 3 saptamani m-am angajat, dar pana acum n-am apucat sa scriu aici mai multe detalii. Cum chiar m-am angajat, nu pot da atat de multe detalii despre post precum as fi dat daca il refuzam, dar pt cei curiosi...

M-am angajat la UTI Systems, firma din UTI Grup, la Divizia de Sisteme de Securitate si Militare. Postul se numeste Product Manager, pe partea de supraveghere video, CCTV. In principal trebuie sa cunosc bine aparatura (camere video, inregistratoare, etc) si sa-mi dau cu parerea daca o anume camera e mai potrivita pt un sistem anume, sau nu, sa dau cu parerea despre cum ar trebui sa arate un anume sistem de securitate in functie de ce vrea clientul, lucrez la elaborarea ofertelor, relatia cu furnizorii din strainatate, etc. O sa mi se dea un laptop, un telefon, sper si la o masina candva. Munca e de birou, nu montez nimic, nu programez nimic, doar trebuie sa fiu informat si sa-mi ajut sefii, care se ocupa de relatia cu clientii, eu trebuind sa fiu priceput pe partea tehnica ca sa recomand una sau alta.

Sediul acesta este in Pantelimon, pe Bld. Chisinau. Oamenii sunt ok, colegii sunt prietenosi, atmosfera e ok. Nu se cere sa vin la costum. M-a cam enervat la inceput ca trebuie sa le zic pe numele mic la toti, indiferent de ce varsta sau post ar avea, de parca politetea si respectul ar fi ceva de care sa te feresti, dar asta e, ma obisnuiesc.

Cat despre procesul de angajare in sine, a fost rapid, parca prea rapid. Intr-o vineri m-au sunat sa vin marti sau miercuri la interviu. Acesta s-a desfasurat cu un sef mai mare, si cu o domnisoara de la Resurse Umane. Mi s-au zis cateva despre companie, seful mi-a explicat un pic despre organizarea diviziei, si cam ce presupune postul meu. Am fost intrebat, pe scurt, ce am facut intr-un post anterior intr-o firma la care am lucrat cateva luni in facultate (intamplator si acolo tot cam acelasi lucru il faceam, ma jucam cu aparatura), de ce am ales sa fac masterul la ASE si nu tot la Electronica, daca vreau un post in care sa avansez sau nu (de parca ar zice cineva ca nu). Cam atatea, a fost de maxim 30 de minute totul. Eu zic ca m-am descurcat ok, le-am zis cinstit ce stiu sa fac si mai ales ce nu stiu, ca sa nu ajung dupa aia intr-o situatie in care sa mi se ceara sa fac ceva ce chiar habar nu am (de ex programare sau circuite electronice sau dracii din astea). M-au mai intrebat ce salariu doresc si le-am zis cifra standard pe care eu o doresc, in conditiile in care nu stiu totusi multe chestii si nici experienta nu am.

Dupa 2-3 zile, m-au sunat sa-mi spuna ca a fost ok, vor sa ma angajeze, si sa vin luni sa-mi spuna ce-mi ofera. Mi-au oferit exact salariul pe care l-am vrut si eu (acum ma gandesc ca poate trebuia sa zic mai mult, poate dadeau). Din 6 in 6 luni e posibilitate de prime si mariri. Zilele libere sunt cele pe care le da si statul in mod normal. Orele suplimentare nu se platesc, din pacate. Se dau bonuri de masa. Programul e de la 8:30 la 17:30, cu o ora pauza de masa in centrul zilei.

Am acceptat, mi-au trimis lista cu acte pe care sa le aduc, am semnat tot felul de declaratii si contracte, am facut protectia muncii, am facut analize medicale, si cam asta e... deja de 3 saptamani lucrez, e ok, nu ma plang.

Ce m-a mirat e ca nu au fost deloc teste. Nici de cunostinte, nici de engleza (de ex din primele zile am vorbit cu niste nemti, dar nu verificase nimeni inainte daca stiu engleza asa cum am scris in CV), nici psihologic nici nimic. Practic a durat o saptamana si ceva toata angajarea, timp in care am fost doar de 2 ori la sediul lor, prima oara la interviu, apoi ca sa-mi spuna ce-mi ofera. CV-ul il depusesem la UTI la targul Angajatori de Top, de la Sala Palatului, cu vreo luna inainte.

- nwradu

09 decembrie 2006

Concurs

Un prieten m-a rugat sa pun pe blog acest afis. Click pe el pt varianta cat ecranul.

05 decembrie 2006

La sfarsit de an

Comentariul lui Cristian de la postul despre targul Angajatori de Top, de la Sala Palatului, m-a facut sa ma gandesc acum la toate targurile la care am fost anul acesta. Nu multe, unul in primavara, Arenele Carierei, si doua acum toamna, Angajatori de Top si Jobfest 2006. In postul despre Angajatori de Top spuneam ca nu am fost prea impresionat, dar dupa ce le-am vazut si pe celelalte si am tras linie, pot spune acum ca a fost cel mai reusit de acest an.

Motive: cu adevarat angajatori de top: Microsoft, IBM, Xerox, HP, apoi firme mari in Romania precum Cosmote, Zapp, Dacia, Romtelecom, RCS, UPC, UTI, banci, din astea care angajeaza oameni cu toate tipurile de pregatiri. Prin comparatie, la Jobfest doar Oracle as putea mentiona dintre firmele cu adevarat mari in lume, Dacia si HP si BRD fusesera si cu o luna inainte la AdT, in rest nimic prezent la nivel national sau mai mult, si care sa si angajeze lume din orice domeniu (adica degeaba era Michelin acolo). Ca "plus" Jobfest s-a bucurat de prezenta multor firme de recrutare a fortei de munca (linkurile in dreapta in sidebar), ceea ce e bine. Trecand mai departe, locatia aleasa de Angajatori de Top, Sala Palatului, a fost mai potrivita, standurile mai mari, incapeau mai multe persoane la fiecare stand, existau canapele pe care sa-ti tragi sufletul, era un bufet de unde sa iei un suc, si cel mai important, s-a desfasurat vineri si sambata, permitandu-le deci si celor care deja lucreaza sa ajunga acolo in weekend. Jobfest a fost mai inghesuit, spatiu mai mic, fara scaune, fara aer parca. Arenele Carierei era la etajul 4 in TNB, de urcai pana iti ieseau ochii, si tot asa, fara nici un scaun de odihna, fara o apa minerala, etc. La Arenele Carierei au fost si Vodafone (desi nu e mare lucru, dupa cum voi zice mai jos) si mai multe banci decat la toate celelalte, plus Coca-Cola parca.

Un lucru deranjant la astfel de evenimente: multi "angajatori", cand te duci sa vorbesti cu ei si sa le lasi un CV, iti spun ca nu are rost, si iti dau adresa de web pe care iti poti completa CV-ul si poti aplica direct de acolo la joburi in compania lor. Astfel au facut Oracle, HP, o gramada de banci, Cosmote, etc. Si daca iti iau CV-ul, tot ramai cu impresia ca il iau doar ca sa termine mai repede discutia si il arunca intr-o cutie acolo, pt ca imediat iti spun "mersi pt CV, dar va rugam sa va inregistrati pe site-ul nostru si sa aplicati de acolo direct". De ce ma deranjeaza asta? Pt ca nu trebuie sa vin la un targ ca sa aflu asta, stiam deja de aceasta posibilitate. Vreau sa vin la stand ca sa pot vorbi direct cu angajatorul, sa-mi spuna cum e in companie, cati oameni cauta, un salariu mediu sau de inceput, macar ca idee asa, nu clasica "se negociaza cu fiecare", ce beneficii se mai dau, care e organigrama si lantul ierarhic, si o gramada de alte informatii.

Mi se pare uneori ca firmele inchiriaza degeaba aceste standuri-uri, din moment ce nu utilizeaza la maxim (sau macar mediu) posibilitatea de a vedea in carne si oase candidatii si forta de munca disponibila. Inteleg ca se plictisesc si cei de la resurse umane sa poarte astfel de discutii cu fiecare, dar asta e meseria lor, pt asta sunt platiti. In loc sa se uite pe CV-ul pe care il dau, sa intrebe ceva, sa dialogheze un pic cu candidatul, macar cat sa vada cum vorbeste si daca poate scoate 2 cuvinte din el, doar iau CV-ul, il pun intr-o cutie, si "ok, next". Jobfest cel putin a fost promovat bine si in diverse locuri, si cu o reclama interesanta, ceva la modul "vino sa-i vezi la fata" pe angajatori. Vin, dar nu prea vor ei sa fie vazuti.

O alta chestie bizara, un targ bun a fost Arenele Carierei, prin aprilie sau mai sau cand a fost, si apoi nimic pana in octombrie, cand intr-un interval de cam o luna au fost 3 astfel de evenimente, si cu cel de la liceul Petru Maior se fac 4. Deja la Jobfest la jumatate din standuri nu avea rost sa las CV, pt ca lasasem cu 3 saptamani inainte la Angajatori de Top, si unii dintre recrutori m-au recunoscut de la acel targ (cea de la Cosmote m-a recunoscut din primavara, dar asta pt ca ne-am contrat un pic atunci).

Asta nu inseamna ca cine vrea un job, isi poate permite sa rateze un astfel de eveniment pe motiv ca a fost acum o saptamana la altul. Nu stii niciodata de unde sare iepurele, cine e la stand cand dai CV-ul, ce pliant sau revista utila primesti, din care gasesti ceva interesant.

03 decembrie 2006

Romtelecom

Mi-a placut ideea…. M-am hotarat ca am ceva de spus in domeniu, sa impartasesc din experienta mea, problema este ca nu stiu pe care anume. Poate cel mai semnificativ capitol este “Romtelecom”.

Anunt : “Analist Financiar”
Locatie: un oras prost localizat si industrializat – Craiova
Date despre candidat (adica eu): corespundeam
Primul interviu: a fost proba scrisa sustinuta intr-o aula, alaturi de alti 99 de pacalici.
Grad de dificultate : hard (intrebari si studii de caz elaborate de o firma specializata, nu exagerez chiar a fost greu, multe din subiecte le-am avut pe la examenul de experti contabili, asa ca stiu ce vorbesc)

Al doilea interviu s-a desfasurat la sediul lor, eram programata pentru ora 17. Cand am ajuns am constatat cu stupoare ca mai erau vreo 30 de candidati. Am fost fericita castigatoare a penultimului loc la interviu si a unui loc in picioare in sala de asteptare. Confidentialitate?? Ce e aia??? HR-ul lor nu auzise de asta. La un moment dat am vrut sa plec, asta se intampla pe la ora 19, dar cei cu care vorbeam la telefon m-au sfatuit sa am rabdare. Am avut si rabdare, pana la ora 21.40 cand am avut “sansa” sa cunosc minunata comisie (de mentionat ca rabdarea s-a pierdut in dese randuri si s-a recastigat cu mult tutun, chiar daca ma lasasem de ceva vreme) . Interviul a fost jenant, o “domnisoara” Director Financiar, un tip tanar, destul de destupat la minte de la Bucuresti, si 2 vite de la HR local. O comisie destul de sictirita, nu am vorbit decat cu tipul de la Bucuresti, “domnisoara” nu a fost interesata decat sa ma ameninte cu programul prelungit, sa ma intrebe ce caut eu acolo ca sunt prea pregatita, si sa imi spuna ca postul de analist financiar presupune sa “bagi” facturi 10-12 ore pe zi. Nu m-a intimidat spre disperarea ei (sic). Am plecat cu un gust amar, cu psihicul zdruncinat si fizicul daramat (mi-era rau de oboseala si foame) si cu serioase ganduri de emigrare.

Episodul 3 a fost de-a dreptul interesant. Eram acasa cu mama si bebe, caci am un bebe care la data cu pricina avea 8 luni. Ma suna HR-ul. Si acum regret ca nu am inregistrat convorbirea. Incerc sa o redau condensata.

HR: Buna ziua, doamna.... am sunat sa va anuntam ca ati castigat concursul, va asteptam cu cartea de munca la noi si sa discutam alte aspecte….
Eu: Buna ziua, multumesc, cand trebuie sa vin? Voi veni cu o copie, caci cartea mea de munca este la ITM ( lucrasem la un SRL care nu avea serv. personal), si mai dureaza cateva zile pana o inchid acolo.
Obs. Eram super fericita, dar am vorbit foarte calm cu madam HR
HR: Va asteptam maine la ora X.
Eu: In regula, multumesc, la revedere.

Dupa 10 minute de fericire suna telefonul….

Buna ziua, sunt de la Romtelecom…. Era “domnisoara”. Text: Doamna X, ati fost sunata de colegii mei de la HR, am inteles ca nu v-ati bucurat ca veti face parte din echipa noastra.
Eu: Poftim? (nu credeam ce aud, eram interzisa)
Ea: Da… am inteles ca nu v-ati bucurat, sa stiti ca noi avem profesionisti foarte buni, sunt foarte buni psihologi, eu vreau sa imi spuneti daca sunteti hotarata sa veniti, eu am nevoie de oameni care sa stea la serviciu 12 ore pe zi, o sa va sun in 10 minute sa va ganditi bine daca veniti sau NU….
Eu: (nu stiam cum sa intrerup politicos o persoana care vorbea tare si arrogant) Nu e nevoie sa reveniti cu telefonul eu va spun de pe acum ca vin…
Ea: si sunteti dispusa sa bagati facturi 12 ore pe zi… ptr ca asta presupune postul??
Eu: da, nu este nici o problema (bineinteles ca nu eram dispusa, dar nu am vrut sa ii fac jocul si sa ma las intimidata, caci scopul era sa ii spuna tipului de la Bucuresti ca ea m-a sunat dar eu nu am vrut sa mai vin)
Ea: (avea CV-ul in fata si probabil pe madama de la HR langa ea) Vad aici ca aveti un copil, cat are??
Eu: 8 luni, care e problema??
Ea: 8 luni???? Pai cum credeti dvs ca o sa stati la serviciu 14 ore pe zi ? (de remarcat ca se facusera 14 ore). Eu nu am stiut ca aveti un copil mic.
Eu: nu e problema dvs… Nu stiu de ce nu ati stiut, pentru ca scria in CV
Ea: Ei bine, eu nu stiam si in conditiile astea ma mai gandesc… La revedere.

Dupa 5 min suna HR: Stiti, ne-am gandit postul e al dvs, dar deocamdata am suspendat angajarea, eu va garantez ca nimieni nu va ocupa postul dvs, dar acum suntem intr-o perioada de tranzitie (era anul trecut), dar ramaneti in baza noastra…. Bla bla..

Ceea ce tocmai ati citit nu face parte dintr-un scenariu din farsele lui Jugaru (desi ar putea).

That’s it. Concluzii sunt multe dar ma voi opri doar la 3:

1. postul nu presupune intotdeauna ceea ce esti tu indreptatit sa crezi.
2. sistemul de pile inca functioneaza cu brio in companii in care nu ai crede ca este posibil
3. daca ai o sanasa sa emigrezi in conditii bune, fa-o.

- Larisa N.



Un alt mesaj venit pe mail la nwmania[arond]gmail.com. Nu pot sa spun decat ca Romtelecom e cam aiurea, si da, se merge la greu pe pile acolo. Doar unul din multele motive pt care le merge tot mai prost, numarul abonatilor scazand mereu. Mi se pare important ca lumea sa nu uite ca nu trebuie doar ca o companie sa te accepte pt un post, trebuie sa accepti si tu postul, si un post bun presupune mult mai multe decat un salariu acceptabil platit lunar.