Episodul 10 - Cosmote

Cosmote – HR de cea mai proasta factura

Asadar, prin aceasta postare, imi voi varsa focul pe Cosmote, marea firma Cosmote, multinationala, cu blazon. Voi incepe prin a preciza ca am aplicat la ei pe un post numit “Junior Engineer Microwave Design” in departamentul lor de Radio-Transmisiuni, aplicatie facuta pe portalul “bestjobs”. La cateva zile am fost cautat de o domnisoara de la Resurse Umane si am fost chemat la sediul lor din Piata Victoriei. Am dat curs invitatiei, si mergand acolo am dat un test de profil (4 intrebari mai exact). Testul a fost trimis la respectivul departament pentru a fi corectat de catre persoane avizate. La vreo 5 zile dupa acest test, am fost sunat sa merg la sediul respectivului departament, unde ar fi trebuit sa lucrez in situatia in care as fi fost angajat. Acolo am stat de vorba cu Managerul respectivului departament. Spre surprinderea mea, mi s-a spus ca acel post pe care aplicasem eu, si anume “Junior Engineer Microwave Design” fusese oferit deja unei persoane care lucrase la ei pe un proiect. In primul rand asa ceva nu se face, daca procesul de recrutare ar fi unul corect. Bun, am inteles situatia, si mi s-a spus ca ar mai fi 2 posturi disponibile in respectivul departament pe care as putea aplica. Seara, seful departamentului de Radio-Transmisiuni mi-a trimis fisele celor 2 posturi, iar eu am ales sa aplic pe unul dintre cele 2 posturi.

Urmatoarea saptamana, am fost chemat iarasi la sediul din Piata Victoriei, pentru a avea o discutie cu unul dintre reprezentantii Departamentului de Resurse Umane. Am stat de vorba chiar cu sefa acestui departament. La finalul discutiei, am cerut in mod expres sa fiu contactat, pentru a mi se comunica rezultatul, indiferent daca acesta era negativ ori pozitiv. Mi s-a promis ca voi fi sunat pana la sfarsitul saptamanii. Telefonul celor de la Cosmote, intarziind sa apara, am preluat initiativa, iar Joi am sunat personal la Departamentul de HR pentru a afla vreo veste. Persoana de la HR, mi-a replicat ca “saptamana nu s-a terminat si ca voi primi un raspuns”. Cert era ca a 2-a zi era vineri, si deci, ma asteptam sa primesc vineri acel raspuns. Seriozitate romaneasca, ce sa mai zic. Vineri n-am primit nici un raspuns. Apoi a venit luni, iarasi nici un raspuns. Marti nici un raspuns. Vazand eu ca am de a face cu “nesimtire romaneasca”, am pus iarasi mana pe telefon si am sunat la ei. Domnisoara de la HR m-a asigurat ca voi primi un raspuns cat de curand. Si intr-adevar, in acea dup-amiaza, am primit un mail prin care eram instiintat ca postul pe care aplicasem si anume “Junior Engineer Microwave Design” a fost ocupat.

Acum, daca ati citit atent pana aici, ati fi remarcat ca eu stiam ca acel post a fost ocupat inca de la a 2-a etapa a procesului de recrutare, si anume, aflasem chiar de la Managerului departamentului de Radio-Transmisiuni, la acea intlanire. Am dat un reply la respectivul mail primit de la HR (la care am atasat si mail-ul Managerului de la Departamentul de Radio-Transimisiuni, in care discutasem optiunea mea pentru unul dintre cele 2 posturi ramase disponibile) si am cerut sa primesc un raspuns in aceasta privinta. Raspunsul bine inteles ca nu l-am mai primit. Acum ce concluzie trebuie sa tragem? Pai in primul rand ca recrutarea de la Cosmote este “afectata” de vechile practici romanesti (pile, relatii, nepotisme). Un al doilea aspect, lipsa de respect fata de aplicant si comportamentul mincinos cu care esti tratat. Asadar, stiindu-se dinainte ca postul respectiv era ocupat, de ce am mai fost chemat la cea de-a 3-a intalnire cu HR-ul (decizia se luase deja, postul era ocupat). Probabil ca HR-ul sa fie acoperit, sa aiba hartii la mana ca a procesat nu stiu cati aplicanti si pana la urma l-a selectat pe unul (desi selectia se facuse deja, inaintea procesului de recrutare). Al 3-lea lucru pe care nu l-am inteles, de ce mi-a fost trimis respectivul mail cum ca prima pozitie pe care aplicasem se ocupase, cand eu, dupa cea de-a 2-a etapa, (adica intalnirea cu Managerului departamentului de Radio-Transmisiuni) optasem pentru unul dintre celelalte 2 posturi ramase disponibile. De aici rezulta completa lipsa de corelare intre departamentele de la Cosmote.

Una peste alta, grecii sunt un fel de romani, desi e posibil ca sefii greci sa nu prea stie ce “manarii” fac angajatii lor romani. Si daca nu stiu, asta reflecta o lipsa totala de control asupra angajatilor (o proasta administrare si gestionare a afacerii). Dar cel mai grav lucru este ca firma Cosmote “se bate cu pumnii in piept” ca e multinationala, ca este un exemplu de seriozitate, un model exemplar in tot ansamblul ei si de fapt este o minciuna sfruntata, o bataie de joc, de la un capat pana la altul. Acesta este adevarul “gol-golut” despre Cosmote.

-Ionut J.

Episodul 9 - Kraft Foods Romania

Cu ce să încep oare. Motivul pentru care scriu acest mic articol este următorul. Am aplicat pentru acest post [de Merchandiser]. Am fost chemat la interviu şi după o săptămână şi jumătăte am primit un răspuns negativ privind aplicaţia mea. Bun…să o luam cu începutul.

Postul pentru care am aplicat se înscria în categoria posturilor destinate persoanelor începătoare, lipsite de experienţă (aşa-numitul statut de “entry-level”). În descrierea (fişa) postului se menţiona că sunt necesare doar studii liceale. Aşadar, la acest capitol pot spune că îndeplineam cerinţele acestei poziţii (eu fiind absolvent al Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, Univ. Politehnica Bucureşti). Îndatoririle postului erau în principal următoarele:
- asigurarea condiţiilor de expunere a prodsuselor conform normelor şi regulilor impuse de compania Kraft (adică produsele să fie frumos aranjate în raft, în ordinea specificată de către companie, îndeplinind condiţiile impuse de către companie);
- să observi situaţia stocului de marfă la raft, iar în situaţia în care acesta era epuizat, să înştiinţezi agenţii de vânzări, sau sa-ţi înştiinţezi superiorii;
- să te asiguri că respectivele produse Kraft sunt în termen de valabilitate;
- să încerci să obţii o cât mai bună poziţie de expunere a produselor în cadrul magazinului;
- să încerci să extinzi această suprafaţă de expunere a produselor, adică să obţii un cât mai mare spaţiu de afişare a produselor;
- să informezi personalul magazinului despre eventualele promoţii, preţuri recomandate;
- să monitorizezi concurenţa, preţurile concurenţei pe segmentul respectiv (adică pe ceilalţi producători de produse similare, în speţă, ciocolată, bomboane şi cafea) astfel încât să încerci să te impui în faţa acestei concurenţe Aşadar…cam astea ar fi fost îndatoririle principale ale acestui post. Norma era de 70 de locaţii (magazine) pe săptămână, în care să efectuezi respectivele operaţiuni.

Acum, analizând fiecare activitate în parte…uşor ne putem da seama că orice persoană cu studii superioare poate efectua cu lejeritate toate aceste sarcini. Pe deasupra, faptul de a fi absolvit o facultate precum Electronica…spune destul de multe despre mine. În acelaşi timp, eu sunt genul de persoană minuţioasă, care face lucrurile temeinic şi care pune suflet de obicei în ceea ce face. Aşadar şansele de reuşită sunt foarte ridicate. Totodată, imi place să cred despre mine că posed şi abilităţi de comunicare, abilităţi care…să zicem că ar fi folositoare în cadrul acestui post. Toate acele activităţi, la o primă vedere şi conştientizare a lor…pot spune că mi se par simple.

Povestindu-i amicului meu, iniţiatorul acestui blog, despre răspunsul negativ pe care l-am primit, el a ridicat ipoteza conform căreia eu nu am fost acceptat deoarece aş fi fost supra-calificat. Din “Teoria Contractelor” pe care o aducea în discuţie amicul meu, reieşea că, ma rog, companiile preferă “omul potrivit pe postul potrivit”. Nu stiu ce să zic, însă situaţia mea este, după cum am spus, una de începător pe piaţa muncii. În al doilea rând, ceea ce este de blamat în toată această poveste este demagogia companiilor multinaţionale, care afirmă tare şi răspicat, că aplicantul, mai ales cel începator, ar trebui să porneasca de jos (adica pe pe posturile din partea inferioară a ierarhiei companiei), şi pe parcurs dovedindu-şi abilităţile, calităţile, motivaţia şi determinarea, să acceadă la poziţii superioare. Carevasazică este vorba despre acele oportunităţi de promovare şi avansare pe care toate firmele le promit. Aşadar, existând aceste posibilităţi, şi dacă pe bună dreptate ar fi reale, şi nu doar teoretice (adică cel care este avansat este avansat datorită efortului şi realizarilor personale şi nu datorită gradelor de rudenie sau prietenie cu diverşi “sus-puşi” din cadrul companiei), atunci nu ar fi fost nici un fel de problemă ca eu sa avansez în cadrul companiei, şi practic să ajung pe poziţii corespunzătoare calificării şi nivelului meu profesional. Deci una se spune şi alta se face.

Ca să concluzionez: aplic pe un post de la baza piramidei organizaţionale (conform modului de promovare în cadrul marilor companii, dat fiind statutul meu de “ne-experimentat”) şi, prin efortul depus, prin realizarile şi rezultatele mele, pot accede la poziţii superioare în cadrul companiei, ajungând pe un nivel corespunzător nivelului meu de pregatire profesională (nivelului meu educaţional). În încheiere aş mai avea ceva de adăugat. Eu, dacă aş fi pus în postura angajatorului, mă gândesc că aş prefera o persoană supra-calificată pentru că l-aş instrui mai rapid, pentru că acesta s-ar descurca mai bine, s-ar adapta mult mai uşor, ar face faţă unei multitudini de situaţii ce ar putea aparea. Dacă eu am aplicat pe acest post, am mers la interviu, este de la sine înteles că eram interesat de acest post (aşadar, nici o clipă nu am socotit că acest post ar fi nedemn de condiţia mea) . Raţionamentul meu…sper să fi fost unul fluent, logic…şi în mare măsură argumentat. Acestea fiind spuse…tare aş vrea să aud şi părerile voastre…poate unii dintre voi…cu mai multă experienţă în câmpul muncii şi al recrutării.

- Ionut J.

Targ de joburi pt America

Intre 12 si 16 februarie se va desfasura online un targ de joburi, pentru studentii care doresc sa munceasca in timpul verii in Statele Unite ale Americii. Detalii la adresa http://www.studentadventure.ro/targ-de-joburi/


Cunosc niste oameni care au lucrat cate o vara prin America, in posturi din astea slabe totusi. Din ce am auzit de la ei, am tras concluzia ca e foarte important si cat noroc ai, unde ajungi, si unde iti gasesti de munca pe acolo. Salariul in general e naspa si iti ajunge cat sa mananci si sa ai unde sta pe acolo, si cam la limita asa. Dar daca prinzi vreo slujba la care iei si un bacsis, de ex esti ospatar la un restaurat, te poti intoarce in tara si cu niste bani frumosi. Daca in acelasi restaurant doar prajesti cartofii sau impaturesti servetele, nu.

880 de lei

Noul contract colectiv de munca spune ca angajatii cu studii superioare nu vor putea fi platiti cu mai putin de 880 de lei brut. Foarte bine, doar ca apare si conditia ca acest salariu minim este valabil pt angajatii cu studii superioare care ocupa un post pt care se cer studii superioare. Cu alte cuvinte daca ai facut o facultate, dar situatia slujbelor din Romania fiind cea "care este", n-ai gasit de munca si poate intinzi cabluri pe stalpi, impachetezi shaorma la McDonald's, esti vanzatoare, secretara sau orice alt post pt care nu se specifica necesitatea studiilor superioare, tot poti fi platit cu mai putin de 880 de lei. Iar in rest, probabil ca oricum aveai salariu mai mare de atat.

Articolul din Hotnews (unde gasiti atasat si contractul colectiv de munca la nivel national) cuprinde si o faza amuzanta:

" Este o adevarat lovitura pentru noi. Pana acum, chiar si celor cu studii superioare le facusem carte de munca cu salariul minim, de 390 de lei, iar restul de salariu il plateam prin firma sau prin contracte de drepturi de autor. Acum nu stiu cum voi putea plati salariul de 880 de lei si toate impozitele”, a declarat pentru HotNews.ro Mihai Feleaga, patronul unei firme de publicitate.

El are in acest moment sapte angajati cu studii superioare, toti avand pe cartea de munca salariul minim pe economie. "Am inceput deja negocierile cu eu pentru a le face un nou contract de munca pe jumatate de norma. Altfel, nu stiu cum pot rezolva situatia”, mai spune Feleaga.

Stiu eu cum se poate rezolva situatia: dandu-le oamenilor salariul real si in cartea de munca, pt a putea beneficia de o pensie ok si alte drepturi mai incolo, si platind statului impozitele cuvenite. Sau macar daca nu o faci, nu te plange in interviuri ca vai ce bulangiu e statul.

Cel mai mare site specializat in rectrutarea fortei de munca la nivel mondial, www.monster.com, vine si in Romania.
Compania americana a semnat un parteneriat cu www.ejobs.ro pentru accesul la CV-uri.

Detalii in EVZ.